Ca turist m-am bucurat că m-am nimerit prin Pitești la timp ca să participa la lansarea celei mai noi cărți a prietenului Gabriel Cazan, care se cheamă Croaziera. Cartea încă n-am citit-o, o păstrez pentru următorul zbor, dar am apreciat lansarea, care, fiind organizată la Teatrul Independent din oraș, a cuprins și mici, dar importante, momente scenice. Care nu m-au convins să merg în croazieră, dar m-au asigurat că Piteștiul este un oraș unde se mai face cultură și unde lumea mai citește.
Și apropo de orașul în care un fost colonel de servicii secrete spunea că nu se întâmplă nimic, mi-a fost drag să umblu pe centru pe 9 mai, de Ziua Europei, atunci când centrul Europe Direct ieșise în fața bibliotecii ca să le explice cetățenilor ce-i aia UE și când, în piața Primăriei, am văzut zeci de oameni care se pregăteau pentru mitingul pro-european care a strâns zeci de mii de concetățeni peste tot în țară și în lume (cei mai mulți, firește, la București). Această mobilizare, combinată cu performanța neașteptată a lui Nicușor Dan în cea mai recentă dezbatere pentru turul doi de prezidențiale, mi-a dat speranțe că poate scăpăm și de data asta de soarta nasoală de care mulți dintre piteștenii cu care m-am văzut se tem, adică alunecarea înapoi în timp, spre un altfel de dictatură. Pentru ei, și pentru noi, cei care prețuim libertatea și democrația, știrea că la momentul acesta mai sunt doar patru procente în sondaje între cei doi candidați, adică sub marja de eroare, ar trebui să aducă un pic de liniște. Dar ideea de bază, aceea de a convinge cât mai mulți oameni ca noi să voteze, rămâne.
Ca alegător care nu mai crede de mult o iotă din promisiunile electorale nu m-a mirat că apartamentele acelea de 35k euro erau de fapt o șmecherie de marketing a celui mai de succes șef de galerie din istoria fotbalului românesc. Care, dat fiind că omul a ieșit pe primul loc în primul tur al prezidențialelor, se pare că a avut succes. Ăsta e unul din momentele în care mi-aș dori ca țara mea să și aplice legea contra publicității mincinoase.
Ca om dotat cu creier nu mă miră că francezii au descoperit că serviciile secrete rusești au mizat pe Diana Șoșoacă până prin 2023 și după aia l-au susținut pe Călin Georgescu. Orientarea prorusă a celor doi cetățeni a fost și este vizibilă de oriunde, doar ochi să ai.
Ca român care-ar fi votat cu Crin Antonescu în turul doi, dacă l-ar fi depășit pe Nicușor Dan, dar numai ca să nu ajungă președinte Simion, nu mă miră că deja fostul candidat al deja fostei coaliții de guvernare nu știe să piardă. Soțul doamnei Vălean mi s-a părut mereu arogant și dominat de un anume complex de superioritate pe care n-a reușit să și-l mascheze acum, dovadă și eșecul din alegeri. Pe de altă parte, lipsa unui sprijin explicit pentru candidatul pro-civilizație rămas în cursă ar putea fi și o veste bună pentru încă primarul Capitalei. La fel ca și sprijinul fraților Tate pentru contracandidatul său. Ca să nu mai vorbim de poziția marelui fost sportiv și micului fost politician Ilie Năstase, care spune că pe Nicușor Dan nu-l ajută nici fizicul.
Ca microbist, mă bucur că FC Argeș a promovat matematic în prima ligă. Performanța, însă, nu-mi va schimba părerea despre lipsa de civilizație a unora dintre suporteri, drept pentru care voi aștepta inaugurarea noului stadion din Trivale pentru a reveni în tribune la meciurile alb-violeților. Pe care sper să-i regăsesc tot în Liga 1. Dar, și dacă retrogradează din nou, eu tot voi veni la meci.
Ca iubitor de baschet îmi pare rău că echipa din Pitești nu a reușit să se califice în semifinalele ligii naționale de baschet masculin. Mă rog, e o palidă consolare faptul că FC Argeș a ratat prezența în careul celor mai bune echipe după ce a pierdut trei meciuri la diferențe foarte mici în față grupării de la Vâlcea, cea mai nouă revelație a campionatului, ajunsă așa de parte datorită susținerii de milioane de euro a consiliului județean de dincolo de Dealul Negru. Chiar, colegii lor de pe aceste meleaguri n-ar putea să le urmeze exemplul, să ajungem și noi să ne batem la titlu?
Ca om care nu mai este la prima tinerețe, nu m-a mirat când am auzit că deputatul argeșean Dorin Popa a plecat din POT. Inițial m-am gândit că s-o fi uitat mai atent în oglindă și-a văzut că nu e locul lui în partidul oamenilor tineri. După care am aflat de amenințările doamnei care conduce acea oaste de strânsură de pe net care-a ajuns partid parlamentar prin votul unor compatrioți cu toleranță prea mare la incompetență și impostură.
Ca fost angajat la stat nu mă miră că premierul interimar Predoiu l-a înlocuit pe fostul fotomodel din fruntea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu un coleg de partid, fost deputat. Și pun pariu că mai sunt destui peneliști care nu înțeleg de ce nu le ma intră candidații în turul doi la prezidențiale.
Ca cetățean al unei țări trumpiste mă bucur tare mult că, la o săptămână după canadieni, și australienii au ales altceva decât fanii locali ai MAGA. E reconfortant să vezi că alegătorii din țări importante în lumea asta au curajul de a-i spune nu lui Donald Trump, curaj pe care noi nu reușim să-l avem. Pe de altă parte, liderul US are motive de bucurie după ce, la capătul unui extrem de scurt conclav, Biserica Catolică și-a ales primul papă american. Dar nu prea multe, pasămite, pentru că fostul cardinal Robert Prevost, actualmente Leon al XIV-lea, este critic la adresa politicii de la Casa Albă, ceea ce i-a adus deja calificativul de “woke” din partea uneia dintre vocile cele mai fanatice ale MAGA, Lona Loomer, despre care unii spun că ar fi unul dintre foarte puțini oameni de care Donald Trump chiar ascultă.
Ca fan 007 nu mă miră că președintele american scutește celebra franciză, recent cumpărată de prietenul Jeff Bezos, de taxe suplimentare. Bine, Donald Trump a explicat, în stil propriu, că decizia ar avea legătură cu Sean Connery, care i-ar fi înlesnit aprobarea pentru un teren de golf în Scoția.
Ca amator de fotbal nu mă miră că, după finala Cupei Belgiei, suporterii lui FC Bruges au sărit la bătaie cu fanii lui Anderlecht. Și că au distrus câte ceva prin Bruxelles, în special prin Molenbeek, loc pe care flamanzii îl detestă cu pasiune pentru că are alte coordonate etnice și politice. Acum ultrașii din cel mai frumos oraș belgian au interzis în zonă, ceea ce îi va afecta, firește, și pe suporterii normali la cap, pentru că e greu, pe hârtie, să-i deosebești pe iubitorii de fotbal de zurbagii.