Ca utilizator ocazional de transport public în Pitești mă bucur că orașul mai face un pas spre secolul actual prin testarea afișajului inteligent în stațiile de autobuz. E un sistem pe care l-am văzut și în alte locuri și care mi se pare extrem de util. Firește, dacă timpul afișat va fi și respectat.
Ca fost șahist foarte amator sunt mândru că Eliza Bădescu a câștigat titlul european la Salonic, la șah rapid, la categoria U10. Cu asemenea performanță la 9 ani, puștoaica din Pitești arată că sportul minții are viitor și în orașul meu preferat.
Ca admirator Tentații am avut onoarea să primesc noul album, cu tot cu autografele membrilor trupei, la vreo săptămână de la lansare. Între timp apucasem să-l ascult integral pe YouTube, deși piesele sunt disponibile și pe Spotify. Mi-a plăcut sunetul, în general, și am fost impresionat de producție. Acum ce-mi mai lipsește e să mă nimeresc la vreun concert de-al lor.
Ca suporter mai degrabă simbolic al celei mai importante echipe de fotbal din zonă m-am bucurat și eu că a aniversat 72 de anișori. Și mai bine de jumătate de la ultimul titlu, datorat lui Nicolae Dobrin, al cărui nume a fost scandat minute în șir de băieții în negru din galerie la petrecerea aniversară de la Argeș Mall. Acolo au fost și foste glorii ale clubului, dar mai ales puști pasionați de fotbal. Cu nivelul acesta de susținere, FC Argeș are o șansă în plus să evite retrogradarea, mai ales că vine după două victorii importante.
Ca român care l-a urât vreme de zeci de ani nu mă surprind controversele față de funeraliile naționale organizate pentru Ion Iliescu. E normal ca partidele să vrea să obțină puncte electorale, după cum e și firesc ca cei care au suferit de pe urma deciziilor lui să respingă ideea de onoruri pentru primul președinte al României post-comuniste. Mie sincer nu-mi pasă de tot acest zgomot mediatic, atâta timp cât omul a murit fără să fi plătit pentru morții de la Revoluție și de la mineriade și pentru că ne-a ținut în loc cel puțin un deceniu. Ce mă mai consolează e faptul că foști colegi de liceu, care în urmă 35 de ani erau în stare să mă strângă de gât pentru că nu eram cu Iliescu, acum sunt foarte critici la adresa defunctului.
Ca fost realizator de televiziune nu mă miră că fosta purtătoare de vorbe a fostului președinte Iohannis, Mădălina Dobrovolschi, face emisiuni la TVR cu soțul propriu. Ca orice instituție de stat, și televiziunea publică are o lungă experiență în promovarea rudelor angajaților. Bine, de obicei este promovare la locul de muncă, dar uneori mai vine și câte o promovare la nivel de imagine.
Ca utilizator de euro nu mă surprinde că România va fi pregătită să tipărească euro la finalul acestui an, așa cum zice un șef de prin BNR. Păi noi cu aspectele tehnice am stat bine și cu vreun deceniu înainte să intrăm în Spațiul Schengen, dar asta nu ne-a folosit în lipsa unor măsuri politice interne și externe.
Ca observator atent al invaziei Israelului din Gaza nu m-a mirat câtuși de puțin că premierul Netanyahu a anunțat că vrea să anexeze întreaga fâșie greu încercată. Chiar dacă nu se va întâmpla, din motive diferite, cel mai probabil datorită presiunii lumii civilizate, proiectul liderului israelian arată cât de departe este dispus să meargă ca să nu înfunde pușcăria.
Ca amator de vacanțe nu mă miră că vicepreședintele US JD Vance a beneficiat de tratament special în timpul sejurului pe care l-a făcut cu familia prin Ohio. Astfel, ca omul numărul doi din State să se poată plimba cu caiacul pe un lac de pe-acolo, inginerii militari au ridicat pur și simplu nivelul apei. Asta în cazul în care vă întrebați la ce folosesc banii veniți din noile și marile taxe vamale impuse de americani tuturor, aliați sau adversari.