Ca fost licean la Pitești sunt mândru că echipa de la Zinca Golescu (școală de top și pe vremea când eu eram la celălalt liceu de pe strada Egalității, acum Armand Călinescu) este cea mai bună din lume la robotică. Firește, voi fi și mai mândru, peste niște ani, dacă voi descoperi că genialii liceeni au reușit să facă ceva în domeniu în țara lor, și-a mea, în loc să sporească numărul valorilor care-au ales US sau altă țară dezvoltată pentru a-și valorifica talentul.
Ca viitor proprietar de mașină electrică nu mă surprinde că orașul meu favorit din România găzduiește cel mai mare hub de încărcare din țară. În parcarea mall-ului de la Podul Viilor sunt deci nu mai puțin de 50 de puncte de încărcare, din care, din păcate, doar 6 ultra-rapide. Bune și alea, inclusiv pentru mine, care, văzând cum crește infrastructura de încărcare în patria mumă, mă gândesc un pic mai serios la achiziția unei jucării electrice pe patru roți.
Ca iubitor de baschet de-abia aștept să văd câteva partide din Campionatul European de Baschet Masculin U18 – Divizia B, care debutează la finalul săptămânii viitoare, pe 25 iulie, la Pitești. Eu ca eu, dar fii-mea și-a pregătit și ținuta pentru meciuri…
Ca om învățat să nu arunce micile deșeuri în altă parte decât la pubelă l-am înțeles perfect pe premierul Bolojan, care a rămas după congresul care-l votase președinte PNL ca să strângă după colegii de partid. Tipul ăsta continuă să mă impresioneze plăcut prin fapte, că încă am ceva probleme în a crede ce spune/promite. Dar dacă va merge pe drumul pe care anunță că vrea să meargă, care presupune o curățenie mult mai grea, și anume cea a instituțiilor statului, e posibil să-mi câștige chiar votul.
Ca utilizator Ryanair nu m-a mirat că președintele Dan a zburat la Milano cu o cursă normală a companiei irlandeze de low-cost. Și asta pentru că i-a promis fetei lui c-o duce o zi în Italia. De fapt, dacă aș mai fi fost parte a vreunei redacții care se respectă, nici n-aș fi scris pe tema asta, pentru că e o non-știre. Dar nu mai sunt jurnalist, așa că îmi permit să menționez acest fapt banal, care spune multe despre omul pe care l-am ales să-mi fie președinte.
Ca amator de călătorii am aflat cu tristețe că aproape trei sferturi din concetățenii mei nu își permit nici măcar o săptămână de vacanță pe an, în țară sau în străinătate. Și asta în condițiile unei creșteri economice, pe hârtie cel puțin, care duce România peste destule state din zona estică a continentului. Sincer, să am putere în statul român, aș finanța câte o săptămână de vacanță, în străinătate, pentru fiecare cetățean al țării, și pentru odihnă, dar mai ales pentru deschiderea la minte pe care ți-o poate oferi ieșirea în lume.
Ca (încă) participant la festivaluri am aflat cu indignare că un copil de 15 ani a ajuns la terapie intensivă după ce a sărit de pe scena de la Beach, Please! la îndemnul unui inconștient pe nume Destroy Lonely, american care înțeleg că e mare rapper. Și că un alt rapper cu șase clase și-a băgat ceva în țara lui și-a mea. Și că publicul a scandat la unison cu un alt rapper “Ceaușescu! Ceaușescu!” La prima fază știu că totul se va mușamaliza, în stil pur românesc, la fel și la a doua, unde deja organizatorii s-au spălat pe mâini, pentru că e libertate de expresie. Iar organele statului i-au dat o amendă de 3000 de lei și gata. La chestia cu Ceașcă îi propun însă influencerului care organizează respectiva adunare pe care mulți o consideră festival să facă el o nouă Cântare a României, cu bani de la afaceriștii care-l regretă pe Tovarășul, acum toți mari suveraniști. Plus o tabără de supraviețuire în Epoca de Aur, că poate părinții și bunicii nu le-au explicat odraselor amatoare de dictatori cum era pe vremea fostului ucenic de cizmar ajuns conducător suprem.
În calitate de client de livrări de mâncare, nu mă miră că un livrator indian ajunge la un venit de 8000 de lei pe lună. Da, în România, acolo unde unii se uită lung după migranții de origine asiatică pe care-i văd făcând diverse munci considerate mai puțin demne de către autohtoni. De câțiva ani, fie că ne place sau nu, am intrat și noi în rândul țărilor care atrag migranți. E o veste bună, pentru că asta înseamnă că avem cu ce să-i atragem.
Ca vizitator al Londrei nu mă surprinde că limba mea este cea mai vorbită în capitala Regatului Unit, după cea engleză, firește. La câți români aud de fiecare dată când ajung pe-acolo, mai ales pe Podul Westminster, la alba neagra, e și normal.
Ca iubitor de satiră și umor am aflat cu tristețe că CBS renunță la The Late Show la anul, cică din motive financiare. Pentru că decizia nu are legătură nici cu schimbarea patronatului cunoscutei televiziuni americane, care va fi condusă de un tip apropiat de zona MAGA. Și nici cu ironiile realizatorului Stephen Colbert la adresa patronatului și a partidului de care este acela apropiat. Și cică se pregătește ceva similar și pentru Jon Stewart, și el critic serios al conducătorilor Americii de astăzi.
Ca amator selectiv de sport nu m-a mirat că ditamai Hugh Grant a ațipit în timpul marelui turneu de tenis de la Wimbledon. Unii zic că o fi fost vârsta, dar eu cred că a fost tenisul. Pentru că, sincer să fiu, ăsta e și unul din motivele pentru care, deși stau la mică distanță de locurile unde au loc cele mai importante turnee din sportul alb, n-am ajuns încă pe-acolo. Pentru că mi-e că m-aș plictisi și, dat fiind că nu mai sunt nici eu la prima tinerețe, aș adormi. Și poate chiar aș sforăi, încurcând jucătorii.
Ca admirator al Barcelonei și al celebrului club de fotbal din acest superb oraș am aflat cu tristețe, dar nu cu totală surpriză, că puștiul minune al campioanei actuale a Spaniei, Lamine Yamal, și-a angajat pitici pentru majoratul la care-a avut vreo 200 de invitați și la care au participa și animatoare selectate în baza numărului la sutien. Lista fotbaliștilor cărora celebritatea li se urcă la cap și rămâne acolo este interminabilă, indiferent de locul de unde provin aceștia. Pe plan personal, acum fii-mea va trebui să-și caute un alt tricou cu echipa ei favorită.
Ca cinefil nu foarte înrăit mă miră că biletele pentru superproducția Odiseea, care va fi lansată peste un an, pe 17 iulie 2026, sunt deja puse în vânzare. Adică înțeleg că e cel mai tare regizor al momentului, Christopher Nolan, că e distribuție de excepție, la care se adaugă și efecte extraordinare, dar chiar să-ți iei biletul cu un an înainte? Eu unul o să aștept cuminte să se înghesuie cine vrea la premieră și în primele săptămâni, și după aia ajung și eu la cinema pentru noile aventuri ale lui Ulise.
Ca iubitor de muzică rock am aflat cu bucurie că lumea ascultă din nou așa ceva la nivel de masă. Deocamdată sunt doar date din US, unde streamingul de muzică rock a ajuns în prima jumătate a anului la peste 123 de miliarde, depășit fiind doar de R&B. Noroc cu jocurile video și cu unele seriale și documentare, care au fie subiect legat de rock, fie coloana sonoră plină cu așa ceva.