În calitate de consumator de produse și servicii românești nu mă miră că domnul Piedone și-a continuat cruciada chipurile în sprijinul consumatorilor la Dedulești, locul legendar unde se mănâncă cei mai buni mici. A dat amenzi de peste un sfert de milion de lei, din care sunt foarte sceptic că bugetul patriei va pupa cine știe ce. Și a închis vreo 14 firme, care probabil își vor relua activitatea rapid, mai mult sau mai puțin legal, ca și până acum. Și asta pentru că dacă instituția condusă deloc întâmplător de respectivul domn care n-a prins mandat de parlamentar după ce i-a lăsat moștenire primăria sectorului 5 fiului său, pe persoană fizică adică, ar fi fost cu adevărat interesată să-l protejeze pe consumator ar fi făcut-o de multă vreme. Dar mă tem că vom vedea curând că e vorba doar de cariera domnului Piedone, care va folosi imaginea de justițiar ca să revină în prim-plan nu numai la televizor, ci și în politică. Colectiv-ul e așa departe…
Ca iubitor al baschetului piteștean nu mă surprinde că echipa locală are cea mai mare medie de spectatori din prima ligă. Piteștiul are o sală nouă, are și o echipă iubită, care se află constant în prima jumătate a clasamentului, prin urmare e și normal să vină lumea la meciuri. Mai ales că prețurile biletelor sunt simbolice. Mai rămâne ca cineva să sporească oferta de catering la meciuri ca să fie și mai bine.
Ca amator de mașini mă bucur că cel mai mare model Dacia tocmai a intrat în producție la Mioveni. Bigsterul are deja 10000 de comenzi și are șanse să devină una dintre mașinile de succes ale mărcii românești. Mai ales că e prima Dacie cu plafon panoramic, una dintre chestiile pe care eu unul le vreau neapărat la orice mașină.
Ca om care se bucură de vreo 35 de ani de urmările Revoluției din Decembrie 1989 mă miră tare mult că justiția i-a retras certificatul de revoluționar lui Ion Iliescu. Mă miră, dar mă și bucură, pentru că mă așteptam ca fostul comunist ajuns președinte al patriei și principalul responsabil al întârzierii ieșirii României din comunism să nu ajungă să plătească în niciun fel pentru ceea ce-a făcut.
Ca român care este recunoscător că țara lui face parte din Uniunea Europeană mă surprinde plăcut, în condițiile propagandei extremiste din această perioadă, că 70% dintre compatrioții mei cred cred că țara noastră a beneficiat de pe urma apartenenței la UE. Suntem un pic sub media de 74% la nivel european, dar noi avem și circumstanțe atenuante, apropo de războiul hibrid în care ne aflăm.
Ca cetățean român cu domiciliul în străinătate mă bucură decizia guvernului de a ne permite și nouă, milioanelor care trăim în altă țară, să ne facem carte de identitate. Pentru că, deocamdată, legal vorbind, eu nu mă pot identifica decât cu pașaportul. Ceea ce îmi face unele probleme când am chestii administrative de rezolvat. Alternativa ar fi fost păstrarea fostei cărți de identitate de pe vremea când eram rezident român, chestie de altfel ilegală.
Ca utilizator Signal nu m-a surprins prea tare că oamenii care se ocupă de politica externă și de apărare în administrația Trump au inclus din greșeală un ziarist în grupul de pe mesageria mai sus menționată în care făceau planurile de atac contra rebelilor Houthi din Yemen, ceea ce a ajuns deja să aibă și un nume, adică Signalgate. Cu ocazia asta ne-am adus aminte cu toții ce scandal a apărut pentru o chestie nu la fel de gravă legată de mailurile fostei ministre de externe HIllary Clinton, care a pierdut și din cauza asta președinția în fața lui Donald Trump. Și tot cu ocazia asta am văzut ce se întâmplă când angajezi oameni doar pe baza loialității și prestației la televiziunile prietene.
Ca fan Top Gear mă surprinde că fostul prezentator al acestei emisiuni, Jeremy Clarkson, a avut nevoie de nu mai puțin de 17 ani ca să câștige procesul pe care Tesla i l-a intentat pentru o recenzie proastă. Critica este o parte foarte importantă a democrației, iar diferența față de calomnie ar fi trebuit să fie ușor de făcut în cazul unei mașini, un produs cu bune și cu rele, ca orice altceva făcut de mâna omului.
Chiar și dacă ești ditamai miliardarul (atunci nu era cel mai bogat din lume). Și chiar dacă criticul este un om care-a plătit destul pentru gura lui slobodă.
Ca om iubitor de pace m-am bucurat când am văzut că palestinienii au ieșit în stradă contra guvernanților lor de la Hamas, pe care îi acuză că vor să continue războiul cu Israel cu orice preț, fără să le pese de soarta oamenilor pe care-i conduc. În condițiile în care proteste de genul ăsta, dar mult mai mari, au loc frecvent în statul evreu, al cărui guvern este acuzat tot că prelungește războiul fără să-i pese de oameni, și mai ales de ostaticii rămași în mâinile teroriștilor, este clar că acest conflict continuă pentru că este benefic celor care nu vor să renunțe la putere, de ambele părți ale graniței dintre Gaza și Israel.
Ca turist nu mă miră că destinația mea preferată din afara României vrea să bage taxe suplimentare pentru cazarea turiștilor. Pe zi ce trece locurile care merită văzute devin din ce ce în ce mai greu de vizitat, pentru că turismul de masă a ajuns să fie o mare problemă pentru locuitorii de acolo și nu numai. E la fel ca la țigări. Pentru că statele nu pot trăi fără respectivul produs, care aduce bani mulți la buget, nu-l interzic, ci îl impozitează din ce în ce mai mult. Și apropo de Londra, și de UK în general, vedeți că de pe 2 aprilie e nevoie de autorizație ETA ca să mergeți acolo. Adică 10 lire plus foto online de cap de vizitator de Albion.
Ca posibil vizitator al Japoniei sunt oarecum surprins că niponii aplică una din ideile mele radicale privind turismul. Astfel, dacă vrei să urci pe muntele Fuji, nu numai că plătești o taxă de 27 de dolari, dar trebuie să faci și un curs de reguli ale zonei. Și să dai test. Uite așa devenim cu toții turiști mai citiți și, astfel, mai responsabili.