Mie Vama mi se pare cea mai importantă trupă românească a momentului, iar Tudor Chirilă cel mai interesant artist din zona muzicală care mă interesează. Iar la aceste superlative contribuie decisiv legătura pe care trupa și liderul ei o au cu realitatea. Vorbim nu numai de muzică, ci și de implicare, capitol la care puțini artiști români punctează. Iar cel mai recent exemplu de implicare a celor de la Vama în viața de zi cu zi o constituie cea mai recentă piesă, Tic Toc, lansată cu doar 17 zile înainte de primul tur al unor alegeri prezidențiale influențate decisiv de rețelele sociale. Pe mine clipul m-a impresionat, normal, dar cel mai mult m-a pus pe gânduri textul, atât de relevant și de penetrant încât am simțit instantaneu nevoia de a scrie pe tema asta. Pentru că, dacă aș fi avut talentul și personalitatea lui Tudor Chirilă, cam așa ar fi sunat și gândurile mele transpuse în muzică. Da, inclusiv la nivel instrumental, acolo unde e o combinație reușită de Rammstein și Muse. Care nu m-a surprins deloc, dat fiind că Vama este, printre altele, o trupă care inovează și se reinventează în permanență. Nu scriu mai mult, ca să nu vă stric plăcerea de a urmări una dintre cele mai importante piese ale anului, și mai ales versurile acesteia, care, în mod normal, ar trebui să ne pună pe fiecare dintre noi pe gânduri. Pentru că, așa cum scrie Chirilă, rețelele sociale au devenit atât de toxice încât momentul în care vor suprima o nație nu este departe. S-ar fi putut întâmpla chiar cu nația noastră, în decembrie anul trecut, iar pericolul nu a trecut.